Monşer – o sӑrbӑtoare a poeziei

Featured

Tags

, , , ,

14940147_10154811510058606_7090778875192094683_o

“Iubitorul de poezie este un poet special,
un suflet care îl încarcă pe cel ce scrie,
Aşa ajunge poetul să poarte pe umeri
toate durerile lumii.
Să ne fie primit.”

Ioana Haitchi

Există în poemele Ioanei Haitchi mai multe puncte de forţă, ca nişte tuşe decisive aidoma turnirurilor de scrimă. Se pare că duelul se dă în faţa oglinzii, poeta reuşind să-şi desemneze câştigătorul – acest “Monşer” – îndelung căutat şi găsit totuşi după o repriză de călătorie prin labirint:

“E o secundă care te minte, Monşer,
sau care se lasă minţită cu atâta uşurinţă,
încât te întrebi, dacă e mister
sau e curată nesăbuinţă
într-o anume rotire sau e un pas pătrat
al gândului în orizonturi sau cine ştie,
poate e chiar o formă perversă de păcat.” (Bontón)

monserucu-2-page-001

Avem aici în această carte o imersiune, o transpunere în cuvinte care adună experienţe de viaţă trăite – un sens al cunoaşterii – mergând până la contemplaţie într-un labirint (acelaşi) posedat de o autonomie perfectă.

Poemele sunt analepse înşirate pe un orizont imaginar deasupra căruia se înalţă nadirul. Reducerea dar şi readucerea la esenţe conturează un univers liric liminar într-un scenariu spectral care probează o vervă creatoare de nestăpânit.

Este vorba de o adâncire în sine care bazându-se pe construct produce o stare finală de echilibru. Momentele schimbării centrului de greutate se realizează gradual, fără sincope ingerând ludicul:

“De zile prea lungi, Monşer, am oroare.
Strecoară în ele o zamă de peşte
Cu oase prea multe, cu prea multe picioare
Încălţate cu bocancii unor false mirese.” (Zile prea lungi)

Desfăşurarea rapidă şi graţioasă a imaginilor ne duce cu gândul spre o viziune expresionistă – puţin întretăiată – care întăreşte încă o dată maturitatea esenţială, energică şi imperativă ce caracterizează universul liric al poetei. (vezi – Ziua în care îţi scriu, Ridică cerul, O mie de cercuri, Zile prea lungi, Sărut peste sărut, Cămaşa cu sirene, Te mai las un timp, Lada de zestre)

Vorbim despre cartea unei poete autentice care mai are încă multe de spus şi suntem mai mult ca siguri că nu se va opri aici, vorbim despre un timp împlinit şi de o întâlnire cu o sărbătoare lirică pe care ne-o oferă Ioana Haitchi:

“Să n-o laşi să plece,
deja îi cunoşti fiecare parte de cer,
o să te rostească în toate limbile,
în fiinţele ei să te împace
ostoindu-şi furtunile
într-un alt leru-i ler.
Tu s-o cuprinzi
din creştet la glezne
până când îţi va cere
cu un sărut o altă dragoste.” (Tu s-o cuprinzi)

Gabriel Cojocaru

http://webcultura.ro/monser-o-sarbatoare-a-poeziei/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+WebCulturaro+%28webcultura.ro%29

© Ioana Haitchi, 24.12.2016, Klausenburg
Foto: Ioana Haitchi
© Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate

Curcubeu miop

Featured

ioana-haitchi-cartoon

Întotdeauna greşesc,
aceeaşi greşeală mereu şi mereu,
căutând fără să ştiu şi iar căutând
şi găsind o coajă bătrână de curcubeu miop.
Şi Diogene s-ar fi descurcat mai bine într-o zi de post.
Poate chiar trebuia să pierd acel timp,
stătea îngrămădit ca o căpuşă între praguri.
I-am dat drumul, ca unui câine ce era sugrumat în lanţ
şi săpase tranşee încercând să sară gardul.

Degeaba, cu binele altuia, fie el şi dăruit,
nu se poate peteci curcubeul nimănui.
Rămâne mut, şchiop, orb, ştirb,
aşa cum îi este dat să fie.
L(e)acurile repară nopţi şi zile
când orele au aceeaşi formă atonă
izgonite de ironia perfecţiunii.
Întotdeauna greşesc
şi sunt gata mereu şi mereu
pentru o nouă greşeală a rugăciunii.

© Ioana Haitchi, 17.08.2016, Klausenburg
Foto: Ioana Haitchi
© Ioana Haitchi – Copyright –Toate drepturile rezervate
http://ioanahaitchi.blogspot.ro/2016/08/curcubeu-miop.html

Save

Risipirea de crivӑţ

Poetaria Journal

Risipirea de crivatz

Risipirea de crivӑţ o învӑţ într-o desagӑ de înger,
unde stau ca în pântecul mamei
sӑ nu mӑ atingӑ vâltoarea neostoitei poveri,
sӑ mӑ nascӑ a doua oarӑ,
când iarba ia chipul suspinelor şi roua o spalӑ
pregӑtind ivirea zorilor.
***
© Ioana HAITCHI, 18.03.2017, Klausenburg
Foto: Internet
© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate drepturile rezervate

View original post

Singurul loc

Poetaria Journal

Frank Wendel (2)

Singurul loc prin care pot intra în mine
e un sӑrut strecurat pe sub uşile cerului,
când larma zorilor se face mai finӑ
ca nisipul Saharei şi mult prea toridӑ
atunci când apucӑ a se risipi
într-o cununӑ de aripi.
***
Am lӑsat doar sufletul cu gândurile lui,
nestӑvilite dorinţe de-a se privi înlӑuntru
şi un grӑunte de teamӑ, cât mila sacrificatului.
Ȋncӑ se mai aude, în ecou se aude
iarba din faţa paşilor mei, ce a rӑmas
şi mereu traseazӑ anotimpuri crude.
***
Cu gândurile tale, cu ele vorbeam,
nestӑvilite dorinţe
de-a mӑ privi înlӑuntru
şi douӑ boabe, cât douӑ seminţe
ce-mi sprijinӑ acum cuvântul,
sunt singurul loc prin care
mai putem intra în noi
desculţi şi curaţi,
atingând şi deopotrivӑ strivind
omӑtul ce s-a aşezat
mai senin ca un colind
ce sӑrutӑ pӑmântul.
***
Singurul loc prin care mai putem intra
E zborul din prima duminicӑ,
Un Leru-i…

View original post 33 more words

Faşӑ în iarbӑ ocnaşӑ II

Poetaria Journal

fasa-in-iarba-ocnasa-ii-2-page-001

(Doar aceia care au de îndeplinit o misiune, sis, doar ei au suflete-oglinzi)
***
Ȋţi spun aşa, sis, dacӑ tot nu te grӑbeşti,
Cӑ am mâncat din zama asta de glonţ,
Pânӑ s-au trezit soldaţii gӑuriţi de toate visele lumeşti,
Pânӑ au dispӑrut tranşeele din front,
Pânӑ m-au încӑrunţit verile
Înflorind în toate gloanţele din ţevi,
Cӑ degeaba ne rӑzvrӑtim,
cӑ degeaba avem curaj,
Cӑ pe gloanţele din toate revoluţiile,
Acelea ascunse în oameni,
Nu scria nimic,
Au rӑmas analfabete pânӑ azi
Şi de aceea îţi zic
Şi dacӑ nu te grӑbeşti
Şi dacӑ pe şira spinӑrii încӑ poţi respira vertical
Şi în ochi cӑprioara ta poate opri orice glonţ
Şi dacӑ urma ta îşi mai face loc în zӑpadӑ,
Ȋnseamnӑ cӑ oglinda mea încӑ ne citeşte în stele
Cu iarnӑ, cu toamnӑ şi cu primӑvarӑ,
Lӑsându-ne verile, prealungile veri
Sӑ ne plângӑ lemnul în cercurile lui preapline
Şi sӑ…

View original post 42 more words

Cosmetica spiritualã sau cum îi fardatã mama-dracului

Poetaria Journal

cosmetica-spirituala-1-page-001

Ȋntr-o zi de ianuarie din anul 2014 eram într-un bistro din Cluj şi la o cafea am scris pe tabletӑ aceastӑ povestioarӑ. Am regӑsit-o întâmplӑtor. Era publicatӑ în revista “Transilvania Business” nr.39 la pag.75, apӑrutӑ la data de 10.03.2014. Am postat-o o singurӑ datӑ şi cineva a vӑzut-o şi i-a plӑcut.
A “vândut” titlul datoritӑ cӑruia a fost cititӑ. Mulţumesc!
***

– Auzi bade Nicã, știi ce-s banii?
– Domnișorucã dragã, banii-s ochiu’ dracului, sã știi de la mine.
– Da’ de ce?
– Tulai doamne’, da’ nimic nu v-o-nvãțat la școala aia de dereptori? Stai sã-ți spui. Banu’ îi ca ochiu’ socrei. Îi bine sã-l vezi cât mai rar, cã de nu, dracu’ te-o luat! Tãtã zîua te întreabã, îți cere socoatã și pîntru ce n-ai fãcut. Mere-o zî, mere douã șî-odatã tăt trebe sã-i închizi ochiu’.
– Da’poi, chiar așa?
– Lasã, cã nu tãt ce umblã cu…

View original post 360 more words

Poezia, dumnezeul îndrӑgostiţilor

Poetaria Journal

gand-07-02-1988

Erau vremuri când puteai gӑsi pe ultimele file ale caietelor câte un vers, doar gândurile ei strecurate, scrise cu sârguinţa jocului care o pregӑtea pentru poezie. Doar acel copil care an de an închidea drumurile netrebnicilor şi deschidea altele pe care nu ştia sӑ le pӑşeascӑ decât ea.
***
O neînţeleasӑ în multe privinţe, una prea firavӑ pentru a se arӑta, ascunzându-se în spatele discurilor şi ghiulelelor din cercul misterelor. Acolo era aceea care trebuia sӑ fie vӑzutӑ atunci, mare şi neînfricatӑ, Ioana campioana. Şi “Ioana cea rea” scria pe-ascuns poezie şi pe sub plăpumi avea cenacluri cu toate cӑrţile împrumutate pentru o noapte. Dumnezeu ştie cum au mai scӑpat caiete de acum mai bine 30 de ani.
***
Acum am gӑsit o poezie scrisӑ la foc automat.
Este originalul poeziei “Gând”, 07.02.1988, Cluj.
***
© Ioana HAITCHI, 22.02.2017, Klausenburg
Foto: Ioana Haitchi
© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate…

View original post 3 more words

Grӑdinӑ în surdinӑ

Poetaria Journal

georgi-petrov-violet-dreams

Mi-e aerul spiţă şi roată cuvântul
În lacrima-coardă suspendată-ntre sfere,
Şotron peste lume. E-o joacă avântul.
Zâmbeşte doar luna înmuiată în miere.

În ziua timidă cu trestii legată
De urechile nopţii ascunse în şoapte,
Şotronul, cuvântul şi luna-mbăiată
Îşi trimit răvaşe-n cireşele coapte.

Se adună, se cunună miresmele-n vişini
De zahăru-i copt să-şi anunţe grădina,
Pe sămânţa ce-i curge podoabă în streşini
Se aşterne ghirlandă bogată, lumina.

© Ioana HAITCHI, 15.04.2015, Klausenburg
Foto: Georgi Petrov, Violet dreams
© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate drepturile rezervate

View original post

Poemul sӑrii

Poetaria Journal

644653_10153899528148606_7398662484841372166_n

Pisici de mare din vârfuri pe catarge,
Leneşe valuri sarea şi-o dezmiardӑ,
Mӑ cuprind fӑrӑ braţe, sӑ nu mӑ piardӑ
În inima bӑtând cu o mie de inimi
Sub acelaşi clopot într-o singurӑ cântare,
Obosite ritualuri de searӑ, de noapte.
E grea povara dincolo de sare.
***
© Ioana HAITCHI, 15.02.2017, Klausenburg
Foto: Internet
© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate drepturile rezervate

View original post

Pentru o singurӑ zi

Poetaria Journal

cropped-ioana-haitchi2.jpg

Ai îmbӑtrânit prea mult
într-o singurӑ zi,
Era ziua aceea
când mi-ai scris într-o doarӑ,
Ba da, ba nu, ba nu, ba da,
N-ai fost atent
şi mâna ta n-a ştiut rândui
Gândul spre o altӑ searӑ.
***
Despre cum ne va fi,
Despre ce am fi fost
Morarul va cerne
în trupul de os,
Acolo, eterne
iubiri vom trӑi,
Aici ai ucis
mult prea mult
Pentru o singurӑ zi.
***
© Ioana HAITCHI, 19.02.2017, Klausenburg
Foto: Ioana Haitchi
© Ioana HAITCHI Copyright – Toate drepturile rezervate

Save

View original post

Lansare carte ~ IEŞIREA DIN TRUP ~ autor SORIN GRECU

Poetaria Journal

16729004_1763813630604389_2132778901290499210_n16684050_1763814977270921_7435790242644334383_n

MIERCURI, 15.02.2017, orele 14.00 va avea loc lansarea cӑrţii de poezie

IEŞIREA DIN TRUP de SORIN GRECU

la Catedra de Medicină Legală a U.M.F.Cluj, et. I, Sala Prof. Quai (în clădirea în care se află şi Institutul de Medicină Legală Cluj), după care ne vom îndrepta spre o locaţie binecunoscută – prietenii o ştiu deja! – pentru “concluzii”.

Într-un mediu “adecvat” atmosferei cărţii vor citi poeme din volum maeştrii EMANUEL PETRAN şi LUCIAN TĂNASE, iar prezentarea le va aparţine poeţilor IOAN-PAVEL AZAP, GABRIEL COJOCARU – editorul cărţii, directorul Editurii GRINTA – precum şi criticului şi eseistului FRANCISC ORMENY. Așadar, primul pas, la I.M.L.

Curaj!

Save

View original post