Noiembrie. Conspect în ceața (tot mai densă) memoriei… (Jurnal duminical)

Gogea's Blog

ANA BLANDIANA

CEAȚA CARE COBOARĂ

Ceața care coboară
Este pleoapa ta
Lăsată somnoroasă peste lume?
Lumea visează
Dincolo de ea
Și numai eu am fost uitată
Trează
Anume
Să văd cum somnul
Curge-n moarte bun,
Neschimbător,
Ca un izvor
Care apune-n mare,
Ca stelele care apun
Cuprinse-ncet, încet de soare?

Să văd cum moartea limpede,
Din când în când,
Se tulbură visând
C-am fost uitată trează
Anume
Ca să poată să mă doară
Pleoapa ta care coboară
Înduioșată peste lume?…

*

579a098970e2c86e2645e34ec5a80b4e_xl

*

15-nov

*

1-poza-coperta

*

15-nov-1987

*

15nov-465x390

*

consiliul-municipal-si-masa-de-manifestanti-15-noiembrie-1987

*

fotografie-realizata-pe-furis-in-ziua-revoltei-si-publicata-ulterior-in-presa-internationala

*

2004_133_2

*

15nov215nov

*

ANDREI  ZANCA

UMBRĂ DE UMBRĂ

umbră de umbră te părăsești

coborând în vară

scările lungi

un altul – la întoarcere, pulsul

drămuind o povară de moarte

doar cel ce rămâne egal

deși convins de irevocabilul stingerii

nu va mai urca          lespede de lespede

însă ei au răstignit clopotarul

spre a nu le zădărnici

perseverarea, mereu

View original post 150 more words

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s